Despre mine si revista

Pentru inceput vreu sa va spun ca acest blog este facut cu scopul de a va prezenta cate ceva din hobby-ul meu de redactor .
O' scuzatima am uitat sa ma prezint ma numesc Razvan Dorobat,sunt din Brasov,am 14 ani si sunt elev in clasa a8-a la Scoala Generala nr. 13.
Eu am mai multe hobby-uri dar cel mai interesant lucru pe care eu il fac este ocupatia de redactor,taine pe care le descopar alaturi de domnul profesor Corneliu Priscu Sculean si ceilalti colegi de redactie,elevi la diferite scoli din Brasov care mi-au devenit prieteni.
Revista la care sunt redactor,de ceva vreme se numeste "Povesti din Tara Barsei",revista de cultura generala,despre geografia,istoria si traditiile,Tarii Barsei a luat fiinta in anul 2009,luna ianuarie.

joi, 5 mai 2011

Specii de pesti



Specii de pesti

  • ROSIOARA
Rosioara( Scardinius erythrorhtalmus ), face parte din familia Ciprinide. Este intalnita in toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses, in Dunare si in Delta. Lungimea sa este intre 20 – 35 cm. Greutatea intre 100 grame si 200 grame, rar ajungand la 1 kg. Rosioara are corpul alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine. Se hraneste cu matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici. Se prinde la vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa
  • AVAT
Avat ( Aspius Aspius ), face parte din familia Ciprinidelor. Este intalnit in Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes. Lungimea variaza intre 35 – 50 cm, ajungand pana la 70 – 80 cm. Greutatea sa poate ajunge pana la 10 – 12 kg. Are gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie. Se hraneste cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa. Se prinde la linguri rotative si oscilante, musca artificiala uneori si rama.
  • MORUNAS
Morunas( Vimba vimba ), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste in raurile Siret, Prut, Buzau, Bistrita, Olt, Somes, Mures, Cerna, precum si in Dunare. Lungimea sa variind intre 15 si 25 cm ajungand pana la 40 cm. Greutatea intre 300 grame si 400 grame foarte rar 1kg. Are corpul alungit, comprimat lateral, botul proeminent cu falca de sus mai mare si gura arcuita,cu partea inferioara in forma de potcoava. Botul este asemanator cu cel al morunului de unde isi trage si numele. Culoarea capului si spatelui este cenusiu-albastruie, burta alb-argintie, cu luiciu mai puternic decat al scobarului. Aripioara dorsala este inalta si scurta. Se hraneste cu viermi, moluste, broaste, crustacee, larve, rame, resturi vegetale. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)
  • LIN
  • MREANA
Mreana (Barbus barbus), face parte din familia Ciprinide. Mai este cunoscut ca barcaci, breana, mireahna. Traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare. Lungime intre 40 – 60 cm. Greutate intre 0,8 kg – 1 kg dar ajunge si pana la 2 – 4 kg. Are corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre. Se hraneste cu seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri. Bataia mrenei incepe de la sfarsitul lui aprilie si dureaza uneori pana in iunie. Icrele sunt aratoase dar otravitoare. Se pescuieste la rama rosie, vierme, larve de libelule.
  • NOVAC
Novac( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes ), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungimea sa este de 40 cm, ajungand in mod exceptional la 1,5 m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar ajunge si pana la 60 kg. Este o specie de culoare marmorata, capul este mare cu branhii mari dezvoltate. Se hraneste cu zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga, pufarin.
  • FITOFAG
Fitofag( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes ), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungime 40 cm, ajunge exceptional la 1,5m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar poate ajunge si pana la 60 kg. Are capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Hranire zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga,boabe de porumb in lapte, pufarin.
  • OBLETE
Oblete (Alburus alburus), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare Bicaz. Lungimea intre 12 – 15 cm dar ajunge si pana la 18 – 20 cm. Greutatea 35 – 45 grame ajunge in caz exceptional pana la 100 – 200 grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu vietati planktonice, insecte ce cad pe apa. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpacas.
  • CARAS
Caras( Carassius auratus gibelio ), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste aproape in toate apele statatoare, in afara de regiunea muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Lungimea medie intre 15 – 20 cm, ajungand pana la 40 cm. Greutatea 200 – 300 grame ajungand exceptional pana la 2,5 kg. Are gura terminala, cu buze subtiri si fara mustati. Coloratia in general aurie-ruginie cu nuante verzui pana la nuante intunecate; peritoneul deschis la culoare. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc. Se pescuieste la vierme, rama rosie, bobite de mamaliga, porumb in lapte.
  • CLEAN
Clean( Luciscus cephalus ), face parte din familia Ciprinidelor. Este foarte raspandit in raurile noastre (Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc.), incepand din zona pastravului pana in Dunare. Lungimea 25 – 30 cm, rar ajungand pana la 50 – 80 cm. Greutatea 300 grame – 1,5 kg, ajungand si pana la 4 – 5 kg. Are corpul alungit cilindric.Spatele verde inchis laturile argintii.Pe marginea posterioara a fiecarui solz, o tivitura din puncte negre. Se hraneste cu insecte, pesti, broaste,raci, viermi, carabusi, vegetale. Se pescuieste la pluta(vierme,porumb in lapte si rama rosie),momeli artificiale si muste artificiale.
  • CRAP
Crap( Cyprinus carpio ), face parte din familia Ciprinide. Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in partea inferioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut in lacuri, japse, helesteie, etc. Lungimea intre 30 – 60 cm, ajungand pana la 1 m. Greutatea 1,5 – 3 kg, dar ajunge pana la 50 kg. Are gura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase.Catre colturile gurii are 4 mustati.Coloratia destul de variata, in functie de mediu. Se hraneste cu plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca si chiar cu icrele altor pesti,scoici. Se pescuieste la vierme,rame rosii,pufarin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de mamaliga.
  • BABUSCA
Babusca ( Rutilus rutilus ), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri; este rara in rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inchise ale Siretului), unde se întalneste mai ales in cursul inferior si foarte rar in Prut. Lungime 15 – 20 cm. Greutatea 80 – 200 grame. Are corpul alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii. Se hraneste cu larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici. Se pescuieste la vierme,larve de libelula,rama rosie.
  • CTENO
Cteno (Ctenopharyngodon idella), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste in Moldova, Suceava, Bistrita, Bicaz, Tarcau, Tortus, Arges, Olt, Jiu, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes, Tarnave, etc. Lungime 35 – 90 cm, poate ajunge si pana la 130 cm. Greutatea 4 – 9 kg, poate ajunge si la 30 kg. Are corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante iinchise pe spate. Se hraneste cu ierburi si plante acvatice. Se pescuieste la cubulet de mamaliga, boabe de porumb in lapte, boiliesuri, pufarin.
  • PLATICA
Platica( Abramis brama ), face parte din familia Ciprinide. Numiri populare: platica, barca, carjanca, latita, plastaica etc. O recunoastem usor dupa trupul foarte plat, turtit lateral si dupa spatele inalt, arcuit, are capul mic, botul scurt, gura adusa un pic sub bot. Se gaseste in zonele inferioare ale raurilor, Dunare si baltile ei, in lacuri si balti de ses. Greutatea este cuprinsa intre 0,5 kg – 1 kg in caz exceptional ajunge la 5 kg. Lungime de obicei 25-30 cm in caz exceptional 50-60 cm. Se hraneste cu plante din balta, virmi si larve de insecte, inainte de reproducere icre de stiuca si costris. Este un peste de undita, necesita o momire intense a locului cu boabe de grau, mamaliga. Platica este un peste specrios, astfel pescarul va trebui sa stea cat mai ascuns si sa foloseasca strune cat mai subtiri. Se pescuieste la vierme, larve de libelula, rama, bobite de paine, porumb.

  • FUSARUL
Fusar (Aspro streber ), face parte din familia Percidae. Se gaseste in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe raurile mai mari Olt, Tisa, Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de pietris sau nisip. Ca marime, este intalnit intre 100 – 300 grame, poate ajunge exceptional pana la 500 grame. Ca lungime 13 – 16 cm pan ala maxim 20 cm. Se aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral, usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara. Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa. Se hraneste cu larve de insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si puietul. Poate fi prins la rama, virmusi.
  • CARACUDA
Caracuda (Carassius carassius), face parte din familia Cyprinidae. Este intalnit in apele statatoare mai putin in cele de munte , in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal. In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta. Ca greutate este intalnit intre 80 – 100 grame, pana la maxim 1,5 kg. Lungimea sa obisnuita este 15 – 20 cm ajungand pana la 35 – 40 cm. Se aseamana foarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt. Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe burta galbena portocalie. Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de peste, diferite organisme animale cat si vegetale. Se prinde la mamaliga, rama, larve, viermi.

  • TIPAR CHISCAR
Tipar, Chiscar (Misgurnus Fossilis), face parte din familia Cobitidae. Este intalnit in zonele raurilor si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei), in balti de ses. Lungimea sa este variata intre 20 – 25 cm si ajunge pana la maxim 35 cm. Greutatea intre 200 grame si 1 kg, ajungand rar pana la 3 kg. Are corpul cilindric si lung. La bot are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite. Se hraneste cu larve de insecte viermi, melci. Se prinde la undita cu rama rosie si viermusi, dar cel mai frecvent este prins in plasa.
  • SALAU
Salau( Stizostedion Lucioperca ), face parte din familia Percide. Este intalnit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra si in lacuri, precum si in Delta Dunarii. Lungimea sa medie este cuprinsa intre 30 – 60 cm ajungand pana la 1 m. Greutatea 1 – 4 kg, ajungand si la 8 – 10 kg. Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Se hraneste cu tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi, insecte, pesti.Se prinde la momeala artificiala, lingurita rotativa, oscilanta, twister, momelii vii.
  • CEGA
Cega( Acipenser ruthenus ), face parte din familia Acipenseride. Se gaseste in Mures, Somes; primavara intra din Dunare in Jiu, Olt, Arges, Prut, Siret,Tisa. Lungimea sa este variata intre 40 – 60 cm, dar poate ajunge si pana la 1,25m. Greutatea intre 1 – 4 kg ajungand pana la 15 kg. Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura inferioara. Are mustati franjurate si coada nesimetrica. Corpul are 12-17 scuturi dorsale, 58-70 laterale si 12-18 abdominale. Pe spate este cafenie cu nuante cenusii verzui pe spate, galbuie pe burta. Se hraneste cu crustacei si larve de efemere (rusalii sau vertite). Pescuitul la cega este interzis.
  • LOSTRITA

Lostrita( Hucho hucho ), face parte din familia Salmonide. Denumiri populare: lostoca, lostita, puica. Este intalnita in Bistrita, Moldova, Viseu, in bazinul Dunarii si in afluenti. Este cel mai mare peste, din familia salmonizilor care traieste in apele noastre. In apele noastre ajunge pana la o greutate de 14 – 15 kg, in mod exceptional la 18 kg. Are corpul alungit, cilindric si gura mare cu dinti puternici. Culoarea este argintie cu spinarea mai inchisa, brun-verzuie, roscata pe margini si burta galben deschis cu luciri argintii. Are o gura mare cu dinti puternici. Se hraneste cu: larve, insecte, pesti (zglavoaca, mreana, pastravi, lipan). Vaneaza mai cu seama noaptea, si asa se explica masurile de ocrotire in vigoare care opresc pescuitul lostritei noaptea. Se prinde la momeala artificiala, momeli naturale (pestisori morti – zglavoci, clenusti, mrene etc) sau broaste.
  • MIHALT
Mihalt (Lotta lotta), face parte din familia Siluride. Se gaseste in toate raurile, baltile, lacurile si iazurile Dunarii, urcand pana in zona mrenei. Lungime intre 30 si 70 cm. Greutatea variaza intre 400 grame si 2 kg. Are corpul alungit si acoperit cu mult mucus.In partea anterioara mai mult cilindric, posterior turtit lateral.Capul turtit dorso-ventral. Mandibula putin mai scurta decat maxila si cu un fir de “mustata” pe barbie. Gura cu dinti mici si conici. Solzii foarte mici, acopera corpul si capul pana la nari.Coloratia foarte variabila dupa mediu, cu pete sau marmorari cafenii-verzui-galbui. Se hraneste cu larve de trichoptere, viermi, raci, pesti si icre. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii (montura de pestisor viu)

  • GHIBORT
Ghibort ( Acerina cernua ), face parte din familia Percidae. Se gaseste in Dunare si in baltile sale, in lacuri litorale, in Snagov, in biltile Prutului si in toate apele de ses pana in regiunea dealurilor (zona mrenei), in Olt, Timiş, Bega, Mureş, Cris,Somes. Lungime 12 – 15 cm iar greutatea 20 – 30 grame. Are corpul relativ scurt turtit lateral, cu solzi potrivit de mari, care lipsesc pe cap, piept si abdomen. Tot corpul acoperit cu mucus.Botul turtit gura mica cu buze protractile si dintii dispusi pe falci si cerul gurii. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, icrele altor pesti si chiar pesti mici. Se pescuieste la vierme si larve de libelula.
  • LIPAN

Lipan ( Thymallus Thymallus ), face parte din familia Salmonidelor. Se gaseste in avalul raurilor Dorna, Suceava, Moldova, Bistrita si afluentii sai (Baranar, Neagra-Brosteni), in Raul Doamnei, Olt, Jiu, Strei (Hunedoara). Lungimea medie 32 – 50 cm. Greutatea intre 350 grame si 1 kg. Are talia alungita, cu o inotatoare dorsala mare cu puncte galbene-verzui, violete sau negre, asezate pe 3-4 randuri. Are un colorit frumos, cu spatele verde-cenusiu, laturile galbene-rozacii iar burta alba cu pasteluri rosiatice. Pe laturi are puncte negre si dungi cafenii. Se hraneste cu larve de insecte,crustacei, viermi, moluste, dar vaneaza sarind din apa si insecte in zbor. Se pescuieste la musca artificiala.
  • BIBAN SOARE
Biban soare (Lepomis eupomotis gibbosus), face parte din familia Centrachide. Se gaseste in toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, helestee. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. Lungimea 12 – 15 cm. Greutatea 100 – 150 grame. Are corpul este oval, plat, cu solzi colorati frumos verde-oliv, cu pete brune si albastre, burta fiind liliachie. Se hraneste cu icrele de peste, insecte, larve, alevinii altor pesti. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
  • SOMN
Somn( Silurus glanis ), face parte din familia Siluride. Se gaseste in Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis. Lungime 0.5m – 1m, dar ajunge si pana la 3 – 4 metri. Greutatea 10 – 15 kg dar poate ajunge si pana l a80 – 90 kg, recordul mondial de somn prins sportive este de 157 kg. Are corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi. Se hraneste cu crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari. Se pescuieste la momeli naturale ex:coropisnita,buchet de rame,tipar,broscuta,scoica, momeli artificiale ex: se foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta.
  • PASTRAV FANTANEL
Pastrav fantanel( Salvelinus fontinalis ), face parte din familia Salmonide. Este prezent in cateva paraie din Transilvania si Moldova si in unele pastravarii. Lungime 20 – 40 cm. Greutate 300 – 500 grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu cu larve, viermi, rime, pestisori, melci, insecte, pe care le culege de pe suprafata apei, deplasandu-se permanent in cautarea hranei. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
  • PASTRAV DE LAC
Pastrav de lac(Salmo trutta lacustris), face parte din familia Salmonide. Se gaseste in lacurile Rosu, Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte. Lungime 27 – 100 cm. Greutate 200 grame pan ala 15 kg. Pastravul de lac este o forma a pastravului de rau, adaptata la o viata sedentara in lacurile de munte. Spatele albastru-verzui, abdomenul si flancurile argintii. Pe corp numeroase pete negre, colturoase sau in forma de X, rar rotunde. Se hraneste zooplancton si alte specii de pesti, insecte si chiar propria progenitura. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
  • STIUCA
Stiuca( Exos lucuis ), face parte din familia Esocidee. Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de acumulare. Lungimea intre 40 – 50 cm, ajungand exceptional pan ala 1,5 – 1,8 m. Greutatea 1 – 2 kg, ajungand si pana la 20 kg. Are corpul alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa. Se hraneste cu mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)
  • PASTRAV CURCUBEU
Pastrav curcubeu (Oncorhynchus mykiss), face parte din familia Salmonide. Se gaseste in toate apele dulci, rauri, lacuri. Lungimea intre 23 – 25 cm dar ajunge in caz exceptional pana la 50 – 90 cm. Greutatea 800 – 1600 grame, foarte rar pana la 6 kg. Are coloratia spinarii este albastruie-violeta, lateralele argintii iar burta albicioasa. Mijlocul corpului este strabatut de o linie lata roz-sidefie, care da stralucire de curcubeu. Nu are puncte rosii. Se hraneste cu viermi, moluste, larve de insecte si crustacei. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
  • BIBAN
Biban (Perca Fluviatilis), face parte din familia Percidelor. Este prezent în lacurile litorale, in Dunare si baltile acesteia, in Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snagov, in Razelm si Mangalia si in toate lacurile,raurile din Transilvania. Lungime 20 – 30 cm. Greutate 50 – 500 grame
Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)