Delta Dunarii - Curiozitati
Delta Dunarii este ultimul dar pe care apele acestui mare fluviu al Europei il ofera uscatului, inainte de a-l parasi definitiv. In preajma ei au inflorit si au pierit civilizatii. Pe aici au trecut sau au trait figuri cunoscute ale lumii antice, conducatori de osti, navigatori, pirati, poeti si cercetatori pasionati.
Dupa cateva incercari nereusite de a ajunge la mare pe un drum mai scurt (prin apropierea lacului Greaca si mai tarziu pe Valea Carasu) Dunarea curgea linistita, urmand traseul actual, spre mare. Nivelul apelor Marii Negre fiind la aproximativ 80m sub cel de azi, cursul apelor fluviului isi continua drumul pana la o departare de circa 200 km de tarmul ei de astazi.
Pe malurile acestei campii strabatute de fluviu traiau nestingheriti mamuti si rinoceri, ale caror fosile au fost dezgropate odata cu saparea si adancirea canalului Sulina, in dreptul marelui M, in apropiere de Crisan. Se crede ca evenimentul care a provocat o schimbare radicala in aceasta regiune a fost prabusirea Bosforului, prin care au patruns apele din Marea Mediterana in Marea Neagra. Cresterea nivelului apelor Marii Negre a determinat umplerea albiilor fluviilor care se varsau in ea. Valurile apelor s-au intins pana undeva in apropiere de Galati. De aici a inceput construirea acestui sistem hidrografic al acestei portiuni a Dunarii si deltei sale.
Cand marele istoric si calator Herodot a vizitat acum 2400 ani aceasta regiune, privelistea care i se infatisa inaintea ochilor era mult diferita de actualul tablou al deltei; spatiile acoperite de vegetatie erau mult mai reduse, pe locul suprafetelor cu stuf, balti si grinduri, ochii lui Herodot au vazut un imens estuar. Dinspre nord cobora o limba de pamant, cu tendinta certa de a separa marea neospitaliera (cum o numeau grecii) de Dunare (Istros).
Configuratia vechilor albii ale raurilor care se varsau in Dunare se mai poate distinge ici colo pe actuala harta a deltei. Ele nu au disparut cu desavarsire de pe tabloul general al deltei si unele dintre ele sunt folosite si astazi pentru navigatie. Este de remarcat faptul ca opera de formare a deltei nu s-a terminat si ca ea continua cu o vigoare neslabita. Am putea spune ca acesta este raspunsul pe care il da uscatul atacului navalnic al apelor, care cu mii de ani in urma au cautat sa-l cucereasca prin surprindere
vineri, 6 mai 2011
Montura pentru stiuca
Montura pentru stiuca cu pluta fixa
In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!
In cazul pescuirii stiucii in ape putin adanci cu momeli vii, se recomanda folosirea plutelor fixe. O astfel de montura se comporta excelent atat in cazul in care pescuim in imediata apropiere a perdelelor de papura si stuf, cat si printre plauri sau in ochiuri de apa inconjurate de vegetatie abundenta. De asemenea, in cazul pescuirii cu pestisori vii va trebui sa verificam atent starea intregului ansamblu (pestisorul trebuie sa fie bine intepat/agatat, firul nu trebuie sa fie infasurat in jurul inelului de varf al lansetei sau intrat sub tamburul mulinetei, etc.) inainte de fiecare lansare, pentru a reduce riscul pierderii momelii sau chiar a intregii monturi. Cea mai mica si aparent neinsemnata neregula observata trebuie remediata in cel mai scurt timp. De asemenea este foarte important sa folosim o struna rezista, si fir metalic (nu textil, va spun din propria experinta) in partea finala a monturi in continuarea acului, pentru ca stiuca este un peste foarte nervos cu o dentitie extraordinara. Fir intins!
Pescuit in luna mai
Pescuitul Sportiv in luna mai
In apele naturale, coliniare si de ses, pescuitul este oprit la toate speciile de pesti (este perioada de depunere a icrelor). In apele de munte, pescuitul la pastrav indigen, fantanel si coregon, se poate practica numai cu muste artificiale sau cu naluci. Continua prohibitia pentru lipan.
La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.
In apele naturale, coliniare si de ses, pescuitul este oprit la toate speciile de pesti (este perioada de depunere a icrelor). In apele de munte, pescuitul la pastrav indigen, fantanel si coregon, se poate practica numai cu muste artificiale sau cu naluci. Continua prohibitia pentru lipan.
La mare se pescuiesc guvizi, cambula - langa tarm, pe fund, cu hamsie.
Bancuri pescaresti
Bancuri Pescaresti
Duminica la pescuit
Doi pescari intre ei:
- Azi dimineata am dat cu banu’ sa vad daca ma duc cu nevasta-mea la biserica sau vin la pescuit.
- Si vad ca ti-a iesit sa vii cu noi la pescuit.
- Da, insa a trebuit sa dau de 7 ori.
La copca
Iarnă grea… Cică era un pescar fanatic. Şi de fanatic ce era se duce el într-o zi la pescuit, deşi era mult sub zero grade. Scoate tîrnăcopul să dea o copcă, după care-şi aruncă sculele în apă. Stă el ce stă şi deodată aude o voce groasă din spate:
- Aici nu este peşte!
Cînd aude, pescarul îşi extrage undiţele şi se mută mai încolo… tot nu mişcă.
După o vreme, aude iarăşi vocea:
- Aici nu se află peşte!
Tipul, supărat, se mută din nou, sparge gheaţa şi şade. Din nou, în spatele lui, vocea:
- Aici nu vei găsi peşte!
Enervat, pescarul se-ntoarce şi grăieşte:
- Da' cine eşti tu, bă, de-mi tot sperii norocul?
- Eu sînt directorul patinoarului!
La pescuit.
Nu vă supăraţi că vă întreb, zice un curios către un pescar, cîţi peşti aţi prins?
- Păi, răspunde pescarul după un moment de meditaţie, dacă-l prind pe ăsta care muşcă acum şi pe încă doi, înseamnă că am prins trei peşti…
Cand pescarul e plecat
Un pescar cumsecade avea obiceiul sa mearga in fiecare Duminica (dis de dimineata) la pescuit. Intr-o zi se trezi ca de obicei, sa mearga la pescuit..... se pregati si iesi pe usa,,, dar afara ploua cu galeata....se razgindi si se intoarse in casa ...se dezbraca si se baga iar in pat. Dar nevasta-sa intinde mina somnoroasa si simti ca-i ud zice:
-Ploua afara?! Hmm.... si prostu de barbatu meu sa dus iar la pescuit.
Dorinta pescarului
Un pescar olandez pescuia in Canalul Manecii si prinde pestisorul de aur.
- Nu ma omora, spune pestisorul, ca-ti indeplinesc orice dorinta vrei tu
- Stii, spune pescarul, eu sunt olandez, si iubita mea este in Anglia, peste Canal, si ne iubim mult, dar uite ca e greu sa ajung la ea, ca trebuie sa iau fery boat-ul, dureaza, costa mult, nu ai putea, te rog, sa faci un pod peste canal, sa ma pot duce cu masina si intr-o ora sa ajung la ea?
Ia pestisorul creion si hartie, calculeaza, ofteaza, si spune:
- Mai pescarule, ce-mi ceri tu e imposibil, gandeste-te cat de lung trebuie sa fie podul, cat costa, cat de complicat e de facut. Spune alta dorinta.
- Nu ai putea, te rog, sa faci un tunel pe sub canal, sa ma pot duce cu masina si intr-o ora sa ajung la ea ?
Iarasi ia pestisorul creion si hartie, calculeaza, ofteaza, si spune:
- Mai pescarule, ce-mi ceri tu e imposibil, gandeste-te cat de lung trebuie sa fie tunelul, cat de adanca e apa, cat costa, cat de complicat e de facut. Spune alta dorinta.
- Imi iubesc mult iubita, dar cateodata nu prea o inteleg; fa-ma sa le inteleg pe femei, sa stiu tot timpul cum gandesc si de ce se poarta cum se poarta, pe scurt, sa stiu tot timpul ce este in mintea unei femei.
Sta pestisorul si se gandeste, se framanta, iar ofteaza, iar se gandeste, si dupa un timp spune:
- Auzi pescarule, si cate benzi de circulatie vrei sa aiba podul ala?
Marinarul si Piratul
Un marinar si un pirat se duc la un bar. Se aseaza unul langa altul, incep sa vorbeasca si in curand ajung la aventurile lor pe mare. Marinarul ii povesteste peripetiile sale si piratul ii povesteste cum a jefuit nave si cum s-a luptat cu piratii inamici. Marinarul observa ca piratul nu are un ochi, are un carlig la mana si un picior de lemn.
- Cum ai facut rost de piciorul de lemn?
Piratul raspunde:
- Cand am fost aruncat din nava si am plutit timp de doua zile pana cand echipajul m-a salvat, un rechin m-a muscat de picior in timp ce ma scoteau din apa. Marinarul, impresionat, spune:
- Foarte emotionant. Dar carligul?
Piratul zambeste:
- Pe cand ma luptam cu un alt pirat pe o comoara, mi-a taiat mana. Marinarul face ochii mari si-l intreaba:
- Si ochiul cine ti l-a scos?
- Ei bine, spune piratul, un pescarus s-a usurat pe ochiul meu. Marinarul nu intelege nimic:
- Ti-ai pierdut ochiul numai dintr-un gainat de pescarus? Piratul ofteaza si da din cap.
- Era prima zi in care purtam carligul
Duminica la pescuit
Doi pescari intre ei:
- Azi dimineata am dat cu banu’ sa vad daca ma duc cu nevasta-mea la biserica sau vin la pescuit.
- Si vad ca ti-a iesit sa vii cu noi la pescuit.
- Da, insa a trebuit sa dau de 7 ori.
La copca
Iarnă grea… Cică era un pescar fanatic. Şi de fanatic ce era se duce el într-o zi la pescuit, deşi era mult sub zero grade. Scoate tîrnăcopul să dea o copcă, după care-şi aruncă sculele în apă. Stă el ce stă şi deodată aude o voce groasă din spate:
- Aici nu este peşte!
Cînd aude, pescarul îşi extrage undiţele şi se mută mai încolo… tot nu mişcă.
După o vreme, aude iarăşi vocea:
- Aici nu se află peşte!
Tipul, supărat, se mută din nou, sparge gheaţa şi şade. Din nou, în spatele lui, vocea:
- Aici nu vei găsi peşte!
Enervat, pescarul se-ntoarce şi grăieşte:
- Da' cine eşti tu, bă, de-mi tot sperii norocul?
- Eu sînt directorul patinoarului!
La pescuit.
Nu vă supăraţi că vă întreb, zice un curios către un pescar, cîţi peşti aţi prins?
- Păi, răspunde pescarul după un moment de meditaţie, dacă-l prind pe ăsta care muşcă acum şi pe încă doi, înseamnă că am prins trei peşti…
Cand pescarul e plecat
Un pescar cumsecade avea obiceiul sa mearga in fiecare Duminica (dis de dimineata) la pescuit. Intr-o zi se trezi ca de obicei, sa mearga la pescuit..... se pregati si iesi pe usa,,, dar afara ploua cu galeata....se razgindi si se intoarse in casa ...se dezbraca si se baga iar in pat. Dar nevasta-sa intinde mina somnoroasa si simti ca-i ud zice:
-Ploua afara?! Hmm.... si prostu de barbatu meu sa dus iar la pescuit.
Dorinta pescarului
Un pescar olandez pescuia in Canalul Manecii si prinde pestisorul de aur.
- Nu ma omora, spune pestisorul, ca-ti indeplinesc orice dorinta vrei tu
- Stii, spune pescarul, eu sunt olandez, si iubita mea este in Anglia, peste Canal, si ne iubim mult, dar uite ca e greu sa ajung la ea, ca trebuie sa iau fery boat-ul, dureaza, costa mult, nu ai putea, te rog, sa faci un pod peste canal, sa ma pot duce cu masina si intr-o ora sa ajung la ea?
Ia pestisorul creion si hartie, calculeaza, ofteaza, si spune:
- Mai pescarule, ce-mi ceri tu e imposibil, gandeste-te cat de lung trebuie sa fie podul, cat costa, cat de complicat e de facut. Spune alta dorinta.
- Nu ai putea, te rog, sa faci un tunel pe sub canal, sa ma pot duce cu masina si intr-o ora sa ajung la ea ?
Iarasi ia pestisorul creion si hartie, calculeaza, ofteaza, si spune:
- Mai pescarule, ce-mi ceri tu e imposibil, gandeste-te cat de lung trebuie sa fie tunelul, cat de adanca e apa, cat costa, cat de complicat e de facut. Spune alta dorinta.
- Imi iubesc mult iubita, dar cateodata nu prea o inteleg; fa-ma sa le inteleg pe femei, sa stiu tot timpul cum gandesc si de ce se poarta cum se poarta, pe scurt, sa stiu tot timpul ce este in mintea unei femei.
Sta pestisorul si se gandeste, se framanta, iar ofteaza, iar se gandeste, si dupa un timp spune:
- Auzi pescarule, si cate benzi de circulatie vrei sa aiba podul ala?
Marinarul si Piratul
Un marinar si un pirat se duc la un bar. Se aseaza unul langa altul, incep sa vorbeasca si in curand ajung la aventurile lor pe mare. Marinarul ii povesteste peripetiile sale si piratul ii povesteste cum a jefuit nave si cum s-a luptat cu piratii inamici. Marinarul observa ca piratul nu are un ochi, are un carlig la mana si un picior de lemn.
- Cum ai facut rost de piciorul de lemn?
Piratul raspunde:
- Cand am fost aruncat din nava si am plutit timp de doua zile pana cand echipajul m-a salvat, un rechin m-a muscat de picior in timp ce ma scoteau din apa. Marinarul, impresionat, spune:
- Foarte emotionant. Dar carligul?
Piratul zambeste:
- Pe cand ma luptam cu un alt pirat pe o comoara, mi-a taiat mana. Marinarul face ochii mari si-l intreaba:
- Si ochiul cine ti l-a scos?
- Ei bine, spune piratul, un pescarus s-a usurat pe ochiul meu. Marinarul nu intelege nimic:
- Ti-ai pierdut ochiul numai dintr-un gainat de pescarus? Piratul ofteaza si da din cap.
- Era prima zi in care purtam carligul
joi, 5 mai 2011
Trucuri pentru Crap
1. Crapul prefera sa muste mai bine primavara si toamna pana in noiembrie, daca e cald.
2. Nu musca cand scade apa, nici cand e furtuna, dar ii place o ploaie calma fara scaderi mari de presiune.
La schimbari bruste de presiune de asemenea nu musca.
3. Nu musca nici cand e seceta, si anume, intre orele de vara 9-17. Acest fapt e datorat lipsei de oxigen din apa, cand sta la umbra la stuf.
4. Este sensibil si nu musca , la fel ca orice peste, cand e zgomot sau cand purtam haine colorate,(in cazurile cand ne poate observa din apa).
5. Este mai flamand primavara si toamna , cand a cazut vegetatia submersa.
6. Musca foarte bine dupa o ploaie sau furtuna pe vreme senina si in special cand bate soarele, pe care il prefera in astfel de conditii.
7. Musca bine cand apa creste lin, in revarsarile de ape care s-au linistit de tulbureala.
8. Este foarte sensibil la nadirea dulce.
9. In general trebuie plasata momeala exact pe fundul apei, iar daca e mal prafos, ceva mai sus.
10.Crapul tanar pana la un an umbla mult si musca ceva mai sus. Deci vom plasa momeala la un lat de palma de fund atunci cand pescuim cu pluta.
11. In rauri crapii musca pana la prima racire brusca a apei. De asemenea si in iazurile putin adanci. In apele
adanci si la stavilare crapii musca uneori pana la jumatatea lunii noiembrie.
12. Ii place sa apuce momeala atunci cand adie vantul si s-au format valuri de intensitate mai mica sau chiar mai mare. Personal, de multe ori mi s-a intamplat sa am trasatura pe apa linistita atunci cand se formau valuri la suprafata apei, deasupra momelii, exact in timpul in care trecea barca pneumatica a colegului de pescuit, sau cand trecea un innotator ( in cazul in care momeala era pe fundul apei intr-un loc cu cel putin 1,8 - 2m adancime.
13. Mananca foarte bine noaptea, dar atunci pescuitul este interzis (de incercat pe baltile private).
2. Nu musca cand scade apa, nici cand e furtuna, dar ii place o ploaie calma fara scaderi mari de presiune.
La schimbari bruste de presiune de asemenea nu musca.
3. Nu musca nici cand e seceta, si anume, intre orele de vara 9-17. Acest fapt e datorat lipsei de oxigen din apa, cand sta la umbra la stuf.
4. Este sensibil si nu musca , la fel ca orice peste, cand e zgomot sau cand purtam haine colorate,(in cazurile cand ne poate observa din apa).
5. Este mai flamand primavara si toamna , cand a cazut vegetatia submersa.
6. Musca foarte bine dupa o ploaie sau furtuna pe vreme senina si in special cand bate soarele, pe care il prefera in astfel de conditii.
7. Musca bine cand apa creste lin, in revarsarile de ape care s-au linistit de tulbureala.
8. Este foarte sensibil la nadirea dulce.
9. In general trebuie plasata momeala exact pe fundul apei, iar daca e mal prafos, ceva mai sus.
10.Crapul tanar pana la un an umbla mult si musca ceva mai sus. Deci vom plasa momeala la un lat de palma de fund atunci cand pescuim cu pluta.
11. In rauri crapii musca pana la prima racire brusca a apei. De asemenea si in iazurile putin adanci. In apele
adanci si la stavilare crapii musca uneori pana la jumatatea lunii noiembrie.
12. Ii place sa apuce momeala atunci cand adie vantul si s-au format valuri de intensitate mai mica sau chiar mai mare. Personal, de multe ori mi s-a intamplat sa am trasatura pe apa linistita atunci cand se formau valuri la suprafata apei, deasupra momelii, exact in timpul in care trecea barca pneumatica a colegului de pescuit, sau cand trecea un innotator ( in cazul in care momeala era pe fundul apei intr-un loc cu cel putin 1,8 - 2m adancime.
13. Mananca foarte bine noaptea, dar atunci pescuitul este interzis (de incercat pe baltile private).
Pescuitul Crapului
Se afişează cele mai noi postări cu eticheta Pescuitul Crapului. Doresc să se afişeze postări mai vechi Se afişează cele mai noi postări cu eticheta Pescuitul Crapului. Doresc să se afişeze postări mai vechi
miercuri, 27 aprilie 2011Sfaturi pentru Pescuitul Crapului
In acest articol va prezentam cateva sfaturi simple pentru pescuitul crapului.
Nu neglija marginile
Din motive numai de ei stiute multi pescari de crap sunt de parere ca singura metoda de a prinde este lansarea monturii cat mai departe de mal, daca este posibil chiar in mijlocul lacului.In plus, daca ese posibil sa pescuiesti pe un munte de nada, cu atat mai bine.
Adevarul este undeva la mijloc, dar merita stiut ca in mediu natural crapii de toate marimile patruleaza de-a lungul malului cautand hrana. Este un comportament obisnuit si poate fi intalnit atat pe lacuri cat si in rauri.
Un pumn de nada bine plasat si o montura cu boilies sau porumb va poate aduce pe mal un crap de poveste.
Cauta zonele nebatute
Fiecare lac are zone extrem de 'batute', pentru simplul fapt ca legenda spune ca acolo sta crapul. Majoritatea pescarilor vor cauta sa pescuiasca intr-o astfel de zona.
Ca urmare a multiplelor intepari si a padurii de fire din apa. de cele mai ulte ori insa, dupa o perioada de timp, crapul va asocia aceasta arie cu pericolul.
Cauta zone mai putin populare. In multe cazuri ciprinidele se vor hrani in astfel de locuri.
Studiaza substratul
Intotdeauna inainte de a pescui studiaza substratul. Folosirea unui rig neacordat substratului va poate duce la o partida slaba. Factori precum lungimea rigului sau firul folosit pot influenta capital numarul de capturi obtinute. Spre exemplu cand pescuiesti pe substrat pietros o montura scurta si rigida poate da rezultate dar in zone namoloase este recomandat sa folosesti una mai lunga si supla.
Simte plumbul
Ulterior lansarii, in momentul in care plumbul aterizeaza, poti afla foarte multe despre zona in care pescuiesti. Cu firul intins la maximum si mana pe el, poti simti efectiv daca plumbul trece printr-o zona ierboasa, daca exista stepi pe fundul apei sau pe ce tip de substrat a aterizat. In plus, daca folosesti aceasta metoda inainte de a nadi, intr-o montura simpla doar cu plumb, fara carlig, in 10 lansari iti poti face o imagine concreta despre locul ales.
Cauta structurile
Nu este un secret pentru nimeni ca unui crap ii plac structurile. Se simte protejat si de cele mai multe ori astfel de locuri abunda de hrana naturala. Daca ai gasit pe fundul apei o zona ierboasa, cu stepi, crengi sau cu geografie denivelata, foloseste-o. Din start iti vei spori sansele de a captura ceva.
Alege o montura cu plumb pierdut
Cand pescuiesti in structuri, alege o montura cu plumb pierdut. Vei avea mult mai multe sanse sa pui crapul pe mal pierzand plumbul, acesta nefiind decat o poavara suplimentara in drill. In plus, ai mari sanse sa se agata. O montura simpla este una castigatoare in cele mai multe cazuri si experienta a mii de pescari de crap sustine ca montura cu plumb pierdut este una dintre cele mai bune inventate vreodata.
Pentru distanta - nadeste cu catapulta
Cand pescuiesti la distanta si doresti ca nada sa fie concentrata, foloseste catapulta. Cinci-sase bulgari de nada vor forma platorul de care ai nevoie. In plus, indiferent daca ai ales boilies sau porumb, poti include in bulgarii tai si asa ceva.
Fii atent la lansete
Nu-ti pune toata increderea in senzori. Exista momente cand acestia nu vor reactiona si in mod cert vei pierde momentul trasaturii. Spre exemplu, pe timp de vara, cand temperatura aerului depaseste 30 de grade, este greu de crezut ca vei vedea evadari violente. In majoritatea cazurilor, muscaturile vor fi timide, greu de sesizat. Fii atent la fire si-ti vei imbunatati rata de capturare.
Foloseste pungi de PVA
Crapul iubeste iarba si structurile pentru siguranta pe care acestea i-o dau. Cum in zone ierboase este greu sa obtii o prezentare decenta, cea mai simpla metoda este folosirea unei pungi de pva. Baga-ti montura in interiorul ei impreuna cu o mica 'portie' de nada si lanseaza. Momeala de carlig va fi etalata perfect, pe o mica 'farfurie' de nada. Irezistibil.
Foloseste line-clip-ul de pe mulineta sau un fir indicator
Cand pescuiesti la distante mici si medii, si dupa multa munca ai reusit sa gasesti locul in care trasaturile nu intarzie sa isi faca aparitia, dupa lansare fixeaza firul in line-clip-ul mulinetei. La urmatoarea aruncare nu va trebui sa iti faci griji decat pentru directie, distanta fiind "salvata" de acest mic artificiu.
Alta metoda pentru pastrarea/memorarea distantei este folosirea unui fir textil indicator. Odata lansat, leaga un nod pe fir intre primele doua inele ale lansetei. Exista fire speciale pentru astfel de procedeu, fire ce nu denatureaza linia principala - ex. Sufix Knot It. La urmatorul lanseu nu va trebui decat sa potrivesti "micul" nod intre cele doua inele.
Pescuieste si izolat
Cand pescuiesti cu mai multe lansete, plaseaza una sau doua si in afara platoului de nada creat. De cele mai multe ori crapii de dimensiuni mari sunt suspiciosi, petrecand mult timp la marginea unui platou proaspat nadit. Tocmai aceste capturi le urmaresti. O astfel de strategie functioneaza si vei fi surprins de rezultate.
miercuri, 27 aprilie 2011Sfaturi pentru Pescuitul Crapului
In acest articol va prezentam cateva sfaturi simple pentru pescuitul crapului.
Nu neglija marginile
Din motive numai de ei stiute multi pescari de crap sunt de parere ca singura metoda de a prinde este lansarea monturii cat mai departe de mal, daca este posibil chiar in mijlocul lacului.In plus, daca ese posibil sa pescuiesti pe un munte de nada, cu atat mai bine.
Adevarul este undeva la mijloc, dar merita stiut ca in mediu natural crapii de toate marimile patruleaza de-a lungul malului cautand hrana. Este un comportament obisnuit si poate fi intalnit atat pe lacuri cat si in rauri.
Un pumn de nada bine plasat si o montura cu boilies sau porumb va poate aduce pe mal un crap de poveste.
Cauta zonele nebatute
Fiecare lac are zone extrem de 'batute', pentru simplul fapt ca legenda spune ca acolo sta crapul. Majoritatea pescarilor vor cauta sa pescuiasca intr-o astfel de zona.
Ca urmare a multiplelor intepari si a padurii de fire din apa. de cele mai ulte ori insa, dupa o perioada de timp, crapul va asocia aceasta arie cu pericolul.
Cauta zone mai putin populare. In multe cazuri ciprinidele se vor hrani in astfel de locuri.
Studiaza substratul
Intotdeauna inainte de a pescui studiaza substratul. Folosirea unui rig neacordat substratului va poate duce la o partida slaba. Factori precum lungimea rigului sau firul folosit pot influenta capital numarul de capturi obtinute. Spre exemplu cand pescuiesti pe substrat pietros o montura scurta si rigida poate da rezultate dar in zone namoloase este recomandat sa folosesti una mai lunga si supla.
Simte plumbul
Ulterior lansarii, in momentul in care plumbul aterizeaza, poti afla foarte multe despre zona in care pescuiesti. Cu firul intins la maximum si mana pe el, poti simti efectiv daca plumbul trece printr-o zona ierboasa, daca exista stepi pe fundul apei sau pe ce tip de substrat a aterizat. In plus, daca folosesti aceasta metoda inainte de a nadi, intr-o montura simpla doar cu plumb, fara carlig, in 10 lansari iti poti face o imagine concreta despre locul ales.
Cauta structurile
Nu este un secret pentru nimeni ca unui crap ii plac structurile. Se simte protejat si de cele mai multe ori astfel de locuri abunda de hrana naturala. Daca ai gasit pe fundul apei o zona ierboasa, cu stepi, crengi sau cu geografie denivelata, foloseste-o. Din start iti vei spori sansele de a captura ceva.
Alege o montura cu plumb pierdut
Cand pescuiesti in structuri, alege o montura cu plumb pierdut. Vei avea mult mai multe sanse sa pui crapul pe mal pierzand plumbul, acesta nefiind decat o poavara suplimentara in drill. In plus, ai mari sanse sa se agata. O montura simpla este una castigatoare in cele mai multe cazuri si experienta a mii de pescari de crap sustine ca montura cu plumb pierdut este una dintre cele mai bune inventate vreodata.
Pentru distanta - nadeste cu catapulta
Cand pescuiesti la distanta si doresti ca nada sa fie concentrata, foloseste catapulta. Cinci-sase bulgari de nada vor forma platorul de care ai nevoie. In plus, indiferent daca ai ales boilies sau porumb, poti include in bulgarii tai si asa ceva.
Fii atent la lansete
Nu-ti pune toata increderea in senzori. Exista momente cand acestia nu vor reactiona si in mod cert vei pierde momentul trasaturii. Spre exemplu, pe timp de vara, cand temperatura aerului depaseste 30 de grade, este greu de crezut ca vei vedea evadari violente. In majoritatea cazurilor, muscaturile vor fi timide, greu de sesizat. Fii atent la fire si-ti vei imbunatati rata de capturare.
Foloseste pungi de PVA
Crapul iubeste iarba si structurile pentru siguranta pe care acestea i-o dau. Cum in zone ierboase este greu sa obtii o prezentare decenta, cea mai simpla metoda este folosirea unei pungi de pva. Baga-ti montura in interiorul ei impreuna cu o mica 'portie' de nada si lanseaza. Momeala de carlig va fi etalata perfect, pe o mica 'farfurie' de nada. Irezistibil.
Foloseste line-clip-ul de pe mulineta sau un fir indicator
Cand pescuiesti la distante mici si medii, si dupa multa munca ai reusit sa gasesti locul in care trasaturile nu intarzie sa isi faca aparitia, dupa lansare fixeaza firul in line-clip-ul mulinetei. La urmatoarea aruncare nu va trebui sa iti faci griji decat pentru directie, distanta fiind "salvata" de acest mic artificiu.
Alta metoda pentru pastrarea/memorarea distantei este folosirea unui fir textil indicator. Odata lansat, leaga un nod pe fir intre primele doua inele ale lansetei. Exista fire speciale pentru astfel de procedeu, fire ce nu denatureaza linia principala - ex. Sufix Knot It. La urmatorul lanseu nu va trebui decat sa potrivesti "micul" nod intre cele doua inele.
Pescuieste si izolat
Cand pescuiesti cu mai multe lansete, plaseaza una sau doua si in afara platoului de nada creat. De cele mai multe ori crapii de dimensiuni mari sunt suspiciosi, petrecand mult timp la marginea unui platou proaspat nadit. Tocmai aceste capturi le urmaresti. O astfel de strategie functioneaza si vei fi surprins de rezultate.
Specii de pesti
Specii de pesti
- ROSIOARA
Rosioara( Scardinius erythrorhtalmus ), face parte din familia Ciprinide. Este intalnita in toate raurile, lacurile si baltile din zona colinara si de ses, in Dunare si in Delta. Lungimea sa este intre 20 – 35 cm. Greutatea intre 100 grame si 200 grame, rar ajungand la 1 kg. Rosioara are corpul alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine. Se hraneste cu matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici. Se prinde la vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa
- AVAT
Avat ( Aspius Aspius ), face parte din familia Ciprinidelor. Este intalnit in Dunare, in baltile sale, in lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), in fata deltei, in Prut , Siret, Olt, Timis, Bega, Mures, Cris, Somes. Lungimea variaza intre 35 – 50 cm, ajungand pana la 70 – 80 cm. Greutatea sa poate ajunge pana la 10 – 12 kg. Are gura mare lunga mandibula intrece maxila. coloratia, in general, cenusie-albastruie-argintie. Se hraneste cu obleti, cleni, porcusori, scoici si melci de apa. Se prinde la linguri rotative si oscilante, musca artificiala uneori si rama.
- MORUNAS
- LIN
- MREANA
Mreana (Barbus barbus), face parte din familia Ciprinide. Mai este cunoscut ca barcaci, breana, mireahna. Traieste in raurile mari si mici Prut, Siret, Somes, Jiu, Arges, Olt, Mures, Cerna, Trotus, Tarvane, Somes, Bistrita, Crisuri, Dunare. Lungime intre 40 – 60 cm. Greutate intre 0,8 kg – 1 kg dar ajunge si pana la 2 – 4 kg. Are corpul este fusiform, capul ascutit, gura dispusa in jos si buzele groase, avand patru mustati groase galbui. Solzii mrenei sunt mici. Are culoarea verde-bruna pe spate si pe cap, flancurile fiind galbene aurii,iar pe burta fiind alba. Corpul este presarat cu puncte mici, negre. Se hraneste cu seminte, viermi, rame, insecte, melci, hoituri. Bataia mrenei incepe de la sfarsitul lui aprilie si dureaza uneori pana in iunie. Icrele sunt aratoase dar otravitoare. Se pescuieste la rama rosie, vierme, larve de libelule.
- NOVAC
Novac( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes ), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungimea sa este de 40 cm, ajungand in mod exceptional la 1,5 m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar ajunge si pana la 60 kg. Este o specie de culoare marmorata, capul este mare cu branhii mari dezvoltate. Se hraneste cu zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga, pufarin.
- FITOFAG
Fitofag( Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes ), face parte din familia Ciprinide. Este extrem de raspandit in tara noastra, in special in lacurile de campie. Lungime 40 cm, ajunge exceptional la 1,5m. Greutatea medie 1 – 2 kg dar poate ajunge si pana la 60 kg. Are capul foarte mare cu ochii asezati jos, gura mare, dintii faringieni puternici. Corpul este acoperit cu solzi mici si argintii. Hranire zooplancton, fitoplancton. Se pescuieste la mamaliga,boabe de porumb in lapte, pufarin.
- OBLETE
Oblete (Alburus alburus), face parte din familia Ciprinide. Se gaseste In toate apele curgatoare si statatoare din regiunile colinare si de ses si in toate raurile tributare Dunarii, in baltile sale si in lacul de acumulare Bicaz. Lungimea intre 12 – 15 cm dar ajunge si pana la 18 – 20 cm. Greutatea 35 – 45 grame ajunge in caz exceptional pana la 100 – 200 grame. Are spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu. Se hraneste cu vietati planktonice, insecte ce cad pe apa. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpacas.
- CARAS
Caras( Carassius auratus gibelio ), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste aproape in toate apele statatoare, in afara de regiunea muntoasa, in baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Lungimea medie intre 15 – 20 cm, ajungand pana la 40 cm. Greutatea 200 – 300 grame ajungand exceptional pana la 2,5 kg. Are gura terminala, cu buze subtiri si fara mustati. Coloratia in general aurie-ruginie cu nuante verzui pana la nuante intunecate; peritoneul deschis la culoare. Se hraneste cu organisme vegetale si animale, pureci de balta, larve de insecte, viermi, icre de peste, etc. Se pescuieste la vierme, rama rosie, bobite de mamaliga, porumb in lapte.
- CLEAN
Clean( Luciscus cephalus ), face parte din familia Ciprinidelor. Este foarte raspandit in raurile noastre (Moldova
- CRAP
Crap( Cyprinus carpio ), face parte din familia Ciprinide. Traieste in toate apele dulci de la ses si deal in special in Dunare si baltile ei si toate baltile lor de inundatie plus in restul tarii, traieste in partea inferioara a mai tuturor raurilor, urcand mai sus de regiunea dealurilor; este crescut in lacuri, japse, helesteie, etc. Lungimea intre 30 – 60 cm, ajungand pana la 1 m. Greutatea 1,5 – 3 kg, dar ajunge pana la 50 kg. Are gura subterminala, putin oblica, potractila, cu buzele groase.Catre colturile gurii are 4 mustati.Coloratia destul de variata, in functie de mediu. Se hraneste cu plante acvatice (tulpini tinere de papura), animale mici (diferiti racusori, larve de insecte), cu oua de broasca si chiar cu icrele altor pesti,scoici. Se pescuieste la vierme,rame rosii,pufarin,bob de porumb in lapte,boilies,cubulet de mamaliga.
- BABUSCA
Babusca ( Rutilus rutilus ), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste in Dunare si in baltile ei, in lacuri, balti si iazuri; este rara in rauri (Mures, Bega, Timis, Cerna, Olt, in bratele inchise ale Siretului), unde se întalneste mai ales in cursul inferior si foarte rar in Prut . Lungime 15 – 20 cm. Greutatea 80 – 200 grame. Are corpul alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii. Se hraneste cu larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici. Se pescuieste la vierme,larve de libelula,rama rosie.
- CTENO
Cteno (Ctenopharyngodon idella), face parte din familia Ciprinidelor. Se gaseste in Moldova
- PLATICA
- FUSARUL
Fusar (Aspro streber ), face parte din familia Percidae. Se gaseste in baziunul Dunarii precum si in Delta Dunarii si pe raurile mai mari Olt, Tisa , Somes, Mures, Bega, Timis, Arges, Crisul Repede, Crisul Negru etc.), prefera zonele de pietris sau nisip. Ca marime, este intalnit intre 100 – 300 grame, poate ajunge exceptional pana la 500 grame. Ca lungime 13 – 16 cm pan ala maxim 20 cm. Se aseamna foarte biune cu petrarul. Corpul este fusiform turtit dorso-ventral, usor alungit. Gura este inferioara, mica, sub forma de semilunara, slab protactila avand botul obtuz in partea posterioara si ingust in cea anterioara. Pedunculul caudal este lung, subtire si rotund in sectiune. Inotatoarele dorsale sunt usor distantate avand o forma triunghiulara. Tot corpul este acoperit de solzi mici si aspri. Capul are o culoare alb - galbuie, inotatoare ventrala este usor rosiatica iar pe corp sunt vizibile patru cinci dungi avand o culoare bruna, operculele terminandu-se cu o tepusa. Se hraneste cu larve de insecte, insecte acvatice, viermi, icrele altor pesti, preferand uneori si puietul. Poate fi prins la rama, virmusi.
- CARACUDA
Caracuda (Carassius carassius), face parte din familia Cyprinidae. Este intalnit in apele statatoare mai putin in cele de munte , in baltile Dunarii in lacurile si baltile de ses acolo unde este mal. In baltile Prutului, Siretului, Dunarii (inclusiv delta), in Olt Timis, Bega, Mures, Somes, in iazuri si helesteie. Popular mai este intalnit si sub numele de : caras, carasita, lunita, rusinoasa, gurgusel, crap de balta. Ca greutate este intalnit intre 80 – 100 grame, pana la maxim 1,5 kg. Lungimea sa obisnuita este 15 – 20 cm ajungand pana la 35 – 40 cm. Se aseamana foarte mult cu carasul si platica, corpul este comprimat lateral, usor cocosat, avand un trup inalt. Bot carn, capul este scurt, gura terminala, buzele subtiri, inotatoarea ventrala si cea dorsala dispun de cate o radie ascutita, tepoasa. Ca, colorit pe spate este negricioasa sau cenusie, pe laterale galben aramie verde, iar pe burta galbena portocalie. Se hraneste cu larve de insecte, viermi, icre de peste, diferite organisme animale cat si vegetale. Se prinde la mamaliga, rama, larve, viermi.
- TIPAR CHISCAR
Tipar, Chiscar (Misgurnus Fossilis), face parte din familia Cobitidae. Este intalnit in zonele raurilor si lacuri de ses , Dunare(si baltile ei), in balti de ses. Lungimea sa este variata intre 20 – 25 cm si ajunge pana la maxim 35 cm. Greutatea intre 200 grame si 1 kg, ajungand rar pana la 3 kg. Are corpul cilindric si lung. La bot are 10 mustati, dispuse astfel: patru pe buza superioara, două in colturile gurii si patru pe buza inferioara, care sunt si cele mai mici. Culoarea este cafeniu marmorat uneori negru. Pe uscat poate scoate anumite sunete ascutite. Se hraneste cu larve de insecte viermi, melci. Se prinde la undita cu rama rosie si viermusi, dar cel mai frecvent este prins in plasa.
Salau( Stizostedion Lucioperca ), face parte din familia Percide. Este intalnit in Dunare si baltile ei, dar si in raurile mari din tara noastra si in lacuri, precum si in Delta Dunarii. Lungimea sa medie este cuprinsa intre 30 – 60 cm ajungand pana la 1 m. Greutatea 1 – 4 kg, ajungand si la 8 – 10 kg. Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca. Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri. Se hraneste cu tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi, insecte, pesti.Se prinde la momeala artificiala, lingurita rotativa, oscilanta, twister, momelii vii.
- CEGA
Cega( Acipenser ruthenus ), face parte din familia Acipenseride. Se gaseste in Mures, Somes; primavara intra din Dunare in Jiu, Olt, Arges, Prut, Siret,Tisa . Lungimea sa este variata intre 40 – 60 cm, dar poate ajunge si pana la 1,25m. Greutatea intre 1 – 4 kg ajungand pana la 15 kg. Corp alungit, aproape cilindric, cap conic, bot ascutit, lunguet cu gura inferioara. Are mustati franjurate si coada nesimetrica. Corpul are 12-17 scuturi dorsale, 58-70 laterale si 12-18 abdominale. Pe spate este cafenie cu nuante cenusii verzui pe spate, galbuie pe burta. Se hraneste cu crustacei si larve de efemere (rusalii sau vertite). Pescuitul la cega este interzis.
- LOSTRITA
Lostrita( Hucho hucho ), face parte din familia Salmonide. Denumiri populare: lostoca, lostita, puica. Este intalnita in Bistrita , Moldova
- MIHALT
Mihalt (Lotta lotta), face parte din familia Siluride. Se gaseste in toate raurile, baltile, lacurile si iazurile Dunarii, urcand pana in zona mrenei. Lungime intre 30 si 70 cm. Greutatea variaza intre 400 grame si 2 kg. Are corpul alungit si acoperit cu mult mucus.In partea anterioara mai mult cilindric, posterior turtit lateral.Capul turtit dorso-ventral. Mandibula putin mai scurta decat maxila si cu un fir de “mustata” pe barbie. Gura cu dinti mici si conici. Solzii foarte mici, acopera corpul si capul pana la nari.Coloratia foarte variabila dupa mediu, cu pete sau marmorari cafenii-verzui-galbui. Se hraneste cu larve de trichoptere, viermi, raci, pesti si icre. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6, linguri oscilante, voblere 7 cm-12 cm, twister); momeli vii (montura de pestisor viu)
- GHIBORT
Ghibort ( Acerina cernua ), face parte din familia Percidae. Se gaseste in Dunare si in baltile sale, in lacuri litorale, in Snagov, in biltile Prutului si in toate apele de ses pana in regiunea dealurilor (zona mrenei), in Olt, Timiş, Bega, Mureş, Cris,Somes. Lungime 12 – 15 cm iar greutatea 20 – 30 grame. Are corpul relativ scurt turtit lateral, cu solzi potrivit de mari, care lipsesc pe cap, piept si abdomen. Tot corpul acoperit cu mucus.Botul turtit gura mica cu buze protractile si dintii dispusi pe falci si cerul gurii. Se hraneste cu larve de insecte, crustacei, icrele altor pesti si chiar pesti mici. Se pescuieste la vierme si larve de libelula.
- LIPAN
Lipan ( Thymallus Thymallus ), face parte din familia Salmonidelor. Se gaseste in avalul raurilor Dorna, Suceava , Moldova
- BIBAN SOARE
Biban soare (Lepomis eupomotis gibbosus), face parte din familia Centrachide. Se gaseste in toate apele dulci, rauri, lacuri, iazuri, helestee. Prezenta nedorita fiind daunator altor specii. Lungimea 12 – 15 cm. Greutatea 100 – 150 grame. Are corpul este oval, plat, cu solzi colorati frumos verde-oliv, cu pete brune si albastre, burta fiind liliachie. Se hraneste cu icrele de peste, insecte, larve, alevinii altor pesti. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
- SOMN
Somn( Silurus glanis ), face parte din familia Siluride. Se gaseste in Dunare si in baltile ei, in Delta, in lacurile litorale (Siutghiol, Tasaul), in cele interioare (Snagov), in raurile Prut, Siret, Arges, Mures, Olt, Jiu, Somes, Crisuri, Tarnave, Bega, Timis. Lungime 0.5m – 1m, dar ajunge si pana la 3 – 4 metri. Greutatea 10 – 15 kg dar poate ajunge si pana l a80 – 90 kg, recordul mondial de somn prins sportive este de 157 kg. Are corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi. Se hraneste cu crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari. Se pescuieste la momeli naturale ex:coropisnita,buchet de rame,tipar,broscuta,scoica, momeli artificiale ex: se foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta.
- PASTRAV FANTANEL
Pastrav fantanel( Salvelinus fontinalis ), face parte din familia Salmonide. Este prezent in cateva paraie din Transilvania si Moldova
- PASTRAV DE LAC
Pastrav de lac(Salmo trutta lacustris), face parte din familia Salmonide. Se gaseste in lacurile Rosu, Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte. Lungime 27 – 100 cm. Greutate 200 grame pan ala 15 kg. Pastravul de lac este o forma a pastravului de rau, adaptata la o viata sedentara in lacurile de munte. Spatele albastru-verzui, abdomenul si flancurile argintii. Pe corp numeroase pete negre, colturoase sau in forma de X, rar rotunde. Se hraneste zooplancton si alte specii de pesti, insecte si chiar propria progenitura. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
- STIUCA
Stiuca( Exos lucuis ), face parte din familia Esocidee. Foarte raspindita in Delata Dunarii, in apele de ses, lacuri de acumulare. Lungimea intre 40 – 50 cm, ajungand exceptional pan ala 1,5 – 1,8 m. Greutatea 1 – 2 kg, ajungand si pana la 20 kg. Are corpul alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa. Se hraneste cu mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte. Se pescuieste la momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu)
- PASTRAV CURCUBEU
Pastrav curcubeu (Oncorhynchus mykiss), face parte din familia Salmonide. Se gaseste in toate apele dulci, rauri, lacuri. Lungimea intre 23 – 25 cm dar ajunge in caz exceptional pana la 50 – 90 cm. Greutatea 800 – 1600 grame, foarte rar pana la 6 kg. Are coloratia spinarii este albastruie-violeta, lateralele argintii iar burta albicioasa. Mijlocul corpului este strabatut de o linie lata roz-sidefie, care da stralucire de curcubeu. Nu are puncte rosii. Se hraneste cu viermi, moluste, larve de insecte si crustacei. Se pescuieste la rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita rotativa.
- BIBAN
Biban (Perca Fluviatilis), face parte din familia Percidelor. Este prezent în lacurile litorale, in Dunare si baltile acesteia, in Bistrita, Olt, Timis, Mures, Cibin, in lacul Snagov, in Razelm si Mangalia si in toate lacurile,raurile din Transilvania. Lungime 20 – 30 cm. Greutate 50 – 500 grame
Abonați-vă la:
Postări (Atom)